Palatul Naţional al Copiilor are o tradiţie de peste 70 de ani în domeniul educaţiei complementare a copiilor, funcţionând, de la înfiinţare, în mai multe locaţii.
La 1 aprilie 1949 s-a înfiinţat în clădirea actualului Palat Cotroceni, Palatul Pionierilor, care a început să funcţioneze efectiv în 1950. În anul 1975, clădirea a fost preluată de Protocolul de Stat, pentru a fi restaurată ca reşedinţă prezidenţială, iar instituţia a funcţionat sub titulatura de Casa Centrală a Pionierilor într-o clădire din strada “Sfinţii Apostoli”. Din 1979 s-a mutat în sediul din strada Serban-Vodă. Între anii 1983-1985 s-a construit actualul sediu al palatului din B-dul Tineretului. Moderna şi impunătoarea clădire a fost inaugurată în septembrie 1985, sub numele de Palatul Pionierilor.
După evenimentele din 1989, prin Hotărârea nr.141/15.02.1990 a Guvernului Petre Roman, s-a schimbat oficial denumirea în Palatul Copiilor, pentru ca apoi, în 1994 să devină prin Hotărârea nr. 6167/1994 a Ministerului Învăţamântului: Palatul Naţional al Copiilor din București, unitate reprezentativă pentru educaţia extraşcolară.
Este o unitate de timp liber, care oferă educaţie nonformală şi în acelaşi timp este centru naţional de perfecţionare pentru cluburile şi palatele copiilor din Bucureşti şi din ţară, fiind direct subordonat Ministerului Educaţei.